OMG în Legea Ecocidului
Cazul de eradicare a tantarilor
Ar trebui să fie considerată o crimă exterminarea intenționată a unei specii?
BBC scrie:
(2016) Ar fi greșit să eradicam țânțarii de pe Pământ? Sursă: BBCȚânțarul este cel mai periculos animal din lume, purtător de boli care ucid un milion de oameni pe an. Ar trebui sterse insectele?
În 2019, guvernul Braziliei a eliberat țânțari modificați genetic într-o primă încercare de a eradica specia de țânțari. A mers prost: țânțarii OMG și-au transferat genele transgenice către populația sălbatică, provocând un dezastru ecologic.
Doi ani mai târziu, guvernul Braziliei, în urma unui aviz al Comisiei Naționale de Biosecuritate a Braziliei (CTNBio), a aprobat vânzarea la nivel național a țânțarilor OMG cu scopul de a extermina speciile de țânțari.
O istorie a distrugerii ecologice
Guvernul Braziliei are o istorie de lipsă de grijă față de interesele ecologice. De exemplu, Brazilia arde în prezent o cincime din pădurea tropicală amazoniană pentru dezvoltare industrială.
O cincime din junglă urmează să fie arsă în următorii ani.
(2020) Ecosisteme de dimensiunea pădurii amazoniene s-ar putea prăbuși în decenii Sursă: Nature.comNu intru în prostia asta de a apăra pământul pentru indieni,a spus președintele. Un general brazilian care a făcut parte anul trecut în consiliul de conducere al gigantului minier canadian Belo Sun conduce agenția federală pentru popoarele indigene din Brazilia.
Acest model de neglijență ecologică sugerează cu tărie că campania propusă de eradicare a țânțarilor pe bază de OMG nu este un incident izolat, ci mai degrabă o parte dintr-o desconsiderare mai largă, sistemică, pentru interesele naturii. Astfel de intervenții la scară largă, potențial ireversibile în sisteme ecologice complexe, fără luarea în considerare a consecințelor pe termen lung, simbolizează însăși definiția ecocidului și necesită un control urgent în temeiul dreptului internațional al mediului.
Țânțarul: critic pentru ecosisteme și evoluție
Specia de țânțar se confruntă cu eradicarea intenționată, o măsură drastică care nu își recunoaște rolul vital în natură, evoluția umană și sănătatea relativă a speciei.
Țânțarii, adesea percepuți în primul rând ca vectori de boli, joacă un rol mai complex și mai vital în ecosisteme decât este înțeles în mod obișnuit. Deși sunt citați frecvent ca fiind cel mai letal animal pentru oameni, este crucial să recunoaștem că țânțarii înșiși nu sunt cauza directă a vătămării, ci servesc mai degrabă ca vectori pentru anumiți microbi patogeni.
Ceea ce sunt albinele pentru multe plante, țânțarii sunt pentru microbi. Tantarii sunt esentiali pentru perpetuarea multor microbi.
În timp ce unii microbi transportați de țânțari, cum ar fi agenții responsabili de malarie, filarioză și arbovirusuri precum dengue, pot infecta și împovăra ființele umane și alte vertebrate, este important de reținut că aceștia reprezintă doar o fracțiune din diversitatea microbiană pe care țânțarii o perpetuează. . Mulți microbi joacă un rol esențial în menținerea sănătății ecosistemului și în stimularea evoluției animalelor.
Dr. Jonathan Eisen, un profesor renumit de evoluție și ecologie, oferă o perspectivă asupra lumii adesea greșit înțeleasă a microbilor:
Cuvântul
(2012) Faceți cunoștință cu microbii dvs.: 6 lucruri grozave pe care microbii le fac pentru noi Sursă: Ted vorbestemicrobisună înfricoșător - le asociem cu gripa, ebola, boala care mănâncă carne, ce vrei să spui. Dar microbiologul Dr. Jonathan Eisen a oferit un TEDTalk iluminator care te va face să pui jos dezinfectantul pentru mâini. După cum explică Eisen,suntem acoperiți de un nor de microbi și acești microbi de fapt ne fac bine în cea mai mare parte a timpului, mai degrabă decât să ne omoare.
Omul: al 10-lea microb
Corpul uman este un ecosistem microbian viu, care găzduiește de zece ori mai multe celule microbiene decât celulele umane. Această majoritate microscopică nu este doar prezentă, ci este fundamentală pentru existența noastră. Fără aceste trilioane de locuitori microbieni, viața umană ar fi imposibilă.
Microbii sunt arhitecții necunoscuti ai evoluției și sănătății umane. Ele modelează răspunsurile noastre imunitare, ne influențează metabolismul și chiar ne influențează funcțiile cognitive.
Studii recente sugerează că interacțiunile microbiene, facilitate de vectori precum țânțarii, au fost esențiale în impulsionarea adaptărilor evolutive umane. De la influențarea rădăcinii neurologiei până la modelarea potențială a gândirii conștiente, microbii joacă un rol fundamental în sănătatea relativă a animalelor și a speciei umane.
Pe lângă faptul că sunt critici pentru lumea microbiană, țânțarii joacă roluri mai importante în ecosisteme.
- Polenizare: Tantarii sunt maestri polenizatori ai plantelor si albinelor rivale in unele ecosisteme. În regiunile polare , țânțarii sunt adesea polenizatorii primari pentru anumite specii de plante.
- Rețele trofice: țânțarii contribuie cu biomasă substanțială atât rețelelor trofice acvatice, cât și terestre. Larvele lor sunt surse de hrană esențiale pentru pești și alte vieți acvatice, în timp ce adulții întrețin nenumărate specii de păsări, lilieci și insecte.
- Ciclori de nutrienți: țânțarii transferă nutrienți vitali între ecosistemele acvatice și cele terestre, menținând echilibrul ecologic.
- Motorii evoluției: prin transferul de material genetic și microbi între specii, țânțarii contribuie într-un mod unic și vital la evoluția speciilor.
Legea OMG-urilor și a Ecocidului
Pe 27 iunie 2024, fondatorul 🦋 GMODebate.org a început o anchetă filozofică de către Cold Calling
a zeci de mii de organizații ale naturii la nivel global (una câte una) cu un e-mail pentru a le adresa trei întrebări despre viziunea lor despre eugenie .
Răspunsurile și conversațiile filozofice ulterioare sunt procesate folosind tehnologii AI de ultimă oră, iar rezultatele sunt publicate pe GMODebate.org, unde vizitatorii vor putea obține o perspectivă profundă asupra perspectivelor globale despre eugenie și OMG-uri în regiuni, țări, categorii de organizații și persoane individuale. organizatii.
Ca parte a anchetei filozofice, ne-am interacționat recent cu Stop Ecocide International. În mod surprinzător, în ciuda colaborării lor cu cercetătorii de inginerie genetică de la Universitatea Wageningen din Olanda, organizația a recunoscut că nu s-a gândit niciodată la OMG-uri în contextul ecocidului. Această supraveghere nu este izolată; OMG-urile au lipsit în mare parte din cadrele actuale ale legislației privind ecocidul, dezvăluind un decalaj critic.
Iată răspunsul cofondatorului și CEO al SEI Jojo Mehta:
În timp ce ancheta pe care o desfășurați promite să fie de mare interes, mă tem că va trebui să vă dezamăgesc în ceea ce privește implicarea noastră. Stop Ecocide International (SEI) se concentrează exclusiv pe încurajarea guvernelor să stabilească legi privind ecocidul, cu un accent deosebit (deși nu exclusiv) pe Statutul de la Roma al CPI. Aceasta este o sarcină de advocacy foarte specifică, care este deja mai mult decât un loc de muncă cu normă întreagă pentru mulți dintre noi, precum și foarte solicitantă pentru timpul voluntarilor noștri (majoritatea echipelor noastre naționale sunt voluntare și multe dintre echipele noastre internaționale lucrează voluntar mai mult decât noi plătiți-le pentru).
Legea ecocidului progresează rapid din punct de vedere politic (vă mulțumesc pentru recunoaștere!), iar acest succes internațional la nivel înalt a fost puternic susținut de SEI rămânând cât se poate de apolitic și neutru în ceea ce privește problemele specifice și sectoarele industriale. Abordarea noastră de bază este să transmitem guvernelor că este sigur, necesar și inevitabil să legiferați pentru ecocid, așa cum este într-adevăr... de fapt, legea ecocidului se referă la o „șină de siguranță” legală care nu depinde de activitatea specifică. , dar la amenințarea unui prejudiciu grav și fie larg răspândit, fie pe termen lung (indiferent de activitate). Dacă ne concentrăm sau facem declarații publice despre orice anumit sector, riscăm să ne distragem atenția de la obiectivul nostru principal sau să arătăm cu degetul și să ne lovim de interese speciale, când, de fapt, legea ecocidului se referă la interesele umanității și ale naturii în ansamblu și va aduce beneficii tuturor. Această abordare de ansamblu este esențial importantă, deoarece evită polarizarea și minimizează rezistența la legislație.
Deci, există două motive pentru care SEI nu se poate implica direct în
dezbaterea OMG-urilor: în primul rând, ar fi o distragere a atenției de la și ar putea pune în pericol obiectivul nostru diplomatic principal; în al doilea rând, chiar dacă ne-am dori, nu avem orele-persoană disponibile pentru a ne dedica unei probleme specifice ca aceasta.
Răspunsul lui Jojo Mehta de la SEI evidențiază două puncte cheie: potențiala distragere a atenției de la obiectivul lor diplomatic principal și lipsa de timp. Cu toate acestea, aceste motive pot fi simptomatice ale unei provocări filozofice mai profunde pe care am identificat-o drept problema tăcerii wittgensteiniană
.
Problema tăcerii Wittgensteiniană
Problema tăcerii Wittgensteiniană reprezintă o imposibilitate intelectuală fundamentală în articularea valorilor non-antropocentrice în constrângerile limbajului și gândirii umane. Nu este doar o chestiune de timp sau resurse, ci o barieră filosofică profundă care afectează modul în care liderii și organizațiile abordează OMG-urile.
Liderii organizațiilor au nevoie de o viziune
, un sentiment sau un simț al direcției pentru a obține rezultate și impact semnificative. Problema tăcerii Wittgensteiniană poate face ca liderii să aibă o provocare să imagineze un punct final al valorii
clare sau o direcție morală atunci când vine vorba de probleme precum OMG-urile și eugenia. Această dificultate în articularea unei viziuni poate explica de ce astfel de subiecte sunt adesea ținute în afara agendelor organizaționale, în ciuda potențialelor intuiții morale împotriva lor.
Argumentul lipsei de timp
, citat frecvent de respondenți, inclusiv de SEI, poate fi de fapt o expresie a acestei imposibilități intelectuale fundamentale. Este esențial să înțelegem că această barieră nu se rezolvă automat cu mai mult timp. Mai degrabă, necesită o schimbare de paradigmă în gândire .
Un apel la tăcere de către filozofii în istorie
Mulți filozofi proeminenți din istorie s-au confruntat cu limitele limbajului și gândirii umane atunci când se confruntă cu aspecte fundamentale ale existenței și moralității.
De exemplu, filozoful francez Jean-Luc Marion a pus întrebarea filozofică Ce este acolo, atunci, că este acolo, care
. Filosoful austriac Ludwig Wittgenstein a cerut tăcerea și a argumentat se revarsă
?despre care nu se poate vorbi, despre asta trebuie să tacă.
iar filozoful german Martin Heidegger l-a numit Nimicul
.
Filosoful francez Henri Bergson a descris rațiunea fundamentală de a fi
(rațiunea de a fi) a Naturii astfel:
Dacă un om ar întreba de la Natură motivul activității ei creatoare și dacă ar fi dispus să asculte și să răspundă, ea ar spune: Nu mă întreba, ci înțelege în tăcere, așa cum eu tac și nu obișnuiesc să vorbesc. .
Cartea ☯ Tao Te Ching a filozofului chinez Laozi (Lao Tzu) începe cu următoarele:
Tao care poate fi spus nu este Tao etern. Numele care poate fi numit nu este Numele etern.
Cu toate acestea, 🦋 GMODebate.org susține că acest apel istoric pentru tăcere este în cele din urmă un apel nejustificat la lene intelectuală. În schimb, întâlnirea imposibilității intelectuale fundamentale la baza existenței ar trebui privită ca o obligație filozofică de a depăși granițele noastre antropocentrice.
Pentru a fi în fruntea protecției mediului, legea ecocidului trebuie să evolueze pentru a aborda amenințările emergente, inclusiv cele reprezentate de OMG-urile. Această evoluție ne cere să confruntăm și să depășim Problema Tăcerii Wittgensteiniană, împingând granițele capacității noastre de a articula și a apăra valorile non-antropocentrice.
Prin includerea problemei OMG-urilor în cadrul legii ecocidului, creăm o oportunitate semnificativă de a lua în considerare interesele non-antropocentrice în ecologie. Această abordare nu numai că face progrese în domeniul dreptului ecocidului, dar se aliniază și obiectivelor și scopului său de bază. Ea provoacă practicienii și teoreticienii deopotrivă să-și extindă gândirea dincolo de paradigmele antropocentrice, ceea ce poate duce la strategii mai robuste, incluzive și mai eficiente pentru protejarea întregii vieți de pe Pământ.
Încercarea politică a IUCN de a legaliza OMG-urile în conservarea naturii
International Union for Conservation of Nature (IUCN) dezvoltă în prezent o politică privind utilizarea biologiei sintetice, inclusiv a ingineriei genetice și a OMG-urilor, în conservarea naturii. Această inițiativă, în mare parte neobservată de către profesioniștii în ecocid, ridică preocupări filozofice și etice semnificative care necesită o atenție urgentă.
Biologia sintetică ar putea deschide noi oportunități pentru conservarea naturii. De exemplu, poate oferi soluții la amenințările de nerezolvat în prezent la adresa biodiversității, cum ar fi cele cauzate de speciile și bolile exotice invazive.
(2024) Biologie sintetică și conservarea naturii Sursă: IUCN
Politica propusă de IUCN urmărește să abordeze atât oportunitățile, cât și provocările prezentate de biologia sintetică în eforturile de conservare. De exemplu, ei sugerează că OMG-urile ar putea fi folosite pentru a combate speciile invazive sau bolile care amenință biodiversitatea. Cu toate acestea, această abordare se bazează pe un domeniu de analiză pur empiric și legat de limbaj, care nu ține seama de interesele non-antropocentrice ale naturii însăși.
Cazul IUCN exemplifica o problemă filozofică fundamentală în abordările actuale ale protecției mediului. Tratând biodiversitatea ca un concept empiric sau ca scop
care trebuie atins, potențial prin tehnologia OMG-urilor, ea nu reușește să asigure ceea ce este de fapt necesar pentru ca biodiversitatea - și odată cu aceasta, sănătatea și prosperitatea naturii - să se realizeze în primul rând.
Această situație subliniază un decalaj critic în cadrele actuale ale legii ecocidului. Fără contribuții din partea profesioniștilor în domeniul ecocidului și a perspectivelor filozofice mai largi, poate fi creată o legislație care să permită intervenții potențial de mare anvergură în ecosistemele naturale, cum ar fi utilizarea impulsurilor genetice pentru a eradica specii întregi, sub pretextul conservării
.
Concluzie
Cazul de eradicare a țânțarilor pe bază de OMG subliniază necesitatea urgentă pentru o abordare mai holistică a protecției mediului. Pe măsură ce ne gândim la includerea OMG-urilor în legea ecocidului, trebuie să ne contestăm părtinirile noastre antropocentrice și să creăm un cadru mai solid pentru protejarea rețelei complicate a vieții de pe planeta noastră.
Prin extinderea domeniului de aplicare a legii ecocidului pentru a include OMG-uri și îmbrățișând perspective care se extind dincolo de interesele umane imediate, putem dezvolta strategii mai eficiente pentru conservarea ecosistemelor. Este timpul să recunoaștem că valoarea naturii transcende percepția și măsurarea umană. Numai atunci putem spera să păstrăm echilibrul delicat al ecosistemelor noastre pentru generațiile viitoare.
Actualizare 2024: Țânțarii OMG provoacă un dezastru
Evenimentele recente din Brazilia au evidențiat potențialele pericole ale intervențiilor genetice în ecosisteme. În 2024, cazurile de febră dengue au crescut de patru ori după eliberarea a milioane de țânțari modificați genetic. În timp ce cauzalitatea directă este contestată de oamenii de știință, această situație a dus la creșterea vânzărilor la nivel național de țânțari OMG și la apeluri publice pentru eradicarea completă a speciei de țânțari.
Această evoluție este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere istoria de distrugere ecologică a Braziliei și campania actuală a guvernului său de promovare a țânțarilor OMG. Efortul de marketing la nivel național, centrat pe sloganul Just Add Water
și folosind produsul Friendly ™ Mosquito Eradication Kit
(Aedes do Bem™), încurajează cetățenii să participe la eradicarea unei întregi specii. Utilizarea termenilor precum Friendly
în contextul eradicării speciilor folosește un limbaj eufemistic pentru a normaliza și chiar a celebra acțiunile care au consecințe ecologice devastatoare.
La fel ca dragostea, moralitatea sfidează cuvintele - totuși 🍃 natura depinde de vocea ta. Rupeți despre eugenie. Vorbeste.